Fundaţia Europeană „Mihai Eminescu” a obţinut personalitate juridică prin sentinţa civilă nr. 97 a Judecătoriei Craiova,  pronunţată în şedinţa publică din 10 noiembrie 1994.

La data de 10.03.2003, adunarea generală a Fundaţiei Europene „Mihai Eminescu” a hotărât înfiinţarea Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, la care au aderat următorii membri fondatori: Czeslaw Milosz şi Wole Soyinka, laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură; Takis Varvitsiotes (Grecia), Premiul Herder; Ismail Kadare (Albania) nominalizat la Premiul Nobel pentru literatură; Eugenia de Andrade (Portugalia); Maria Luzi şi Edoardo Sanguineti (Italia); Georges Astalos (Franţa); Mimmo Mosina (Luxemburg); Peter Curman (Suedia); Knut Odegaard (Norvegia); Mateja Matevski şi Boris Višinski (Macedonia); Pentti Holappa (Finlanda), Oliver Friggieri (Malta); Radu Cârneci, nominalizat la Premiul Nobel pentru pace, Ion Deaconescu şi Constantin Barbu, Georges-Emmanuel Clancier (Franţa).

Membri corespondenţi ai Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” sunt: Slavco Almăjan şi Nicu Ciobanu (Serbia); Mihai Cimpoi şi Valeriu Matei (Republica Moldova); Viktor Kirillov (Federaţia Rusă).

Membri de onoare: Eugène Guillevic (Franţa); Alexander Ciurilin (Federaţia Rusă); P.F. Tănute Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; Adrian Păunescu; Vincenzo Bianchi (Italia); Andrei Marga, Gheorghe Zamfir, Alteţa Sa Regală Prinţul Paul al României; Evgheni Evtuşenko (Federaţia Rusă).

 

Federaţia Europeană „Mihai Eminescu” şi Academia Internaţională „Mihai Eminescu” sunt instituţii culturale apolitice, nonguvernamentale şi nonprofit.

 

          Premii anuale

 În fiecare an, Academia Internaţională „Mihai Eminescu”  acordă premiile sale unor importante personalităţi ale vieţii culturale, artistice, ştiinţifice şi politice din ţară şi  străinătate. Academia desemnează „Omul politic al anului” şi conferă Premiul „Opera Omnia” acelor creatori de artă şi cultură care au însemnat, prin opera lor, existenţa tuturor.

Premianţii Academiei sunt: Ştefan Augustin Doinaş, Iosif  Sava, Aurel Rău, Jacques Derrida, Mimmo Monna, Nestor Vornicescu, Mihai Sava, Georges Astalos, Valeriu Matei, Nicu Ciobanu, Viorel Mărginean, Eugen Uricaru, Ion Dogaru, Mircea Ivănescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu, Mihai Cimpoi, Corneliu Porumboiu, Firmilian Calotă, Nicolae Georgescu, Slavco Almăjan, Mihai Vladimirescu, Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, Acad. Dimitrie Vatamaniuc, Marin Diaconu, Mateja Matevski, Irinel Popescu, Dumitru Otovescu, Tudor Gheorghe, Mircea Arman, Victor Roncea, Gheorghe Oană, Gheorghe Buta, Teodor Meleşcanu, Irineu Popa, Nicolae Panea, Acad. Augustin Buzura, Ileana Ursu, Ioan Coman, Ştefan Manea, Mihai Ţopescu, Florin Condurăţeanu, Iulian Nedelcu, Gabriel Cojocaru, Gaetano Longo, Acad. Nicolae Dabija, Maekawa Hiroaki, Vico Vicenzi, Oana Stancu, Constantin Stroe, Mircea Beuran, Adrian Streinu Cercel, Romulus Scorei, Darya Khrenova, Alexandru Lăzescu, Vincezo Bianchi…etc.

S-au publicat împreună cu editurile „Europa” şi „Dionysos” următoarele titluri:

  • Opera completă a lui Mihai Eminescu (10 volume), ediţie definitivă de Constantin Barbu şi Ion Deaconescu;
  • Slavco Almăjan, Hacienda cu beladone, 1988;
  • Rugăciune pentru copiii din Timoc, 2006;
  • Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 2006;
  • 19 volume manuscrise Eminescu în facsimil: 2287, 2289, 4162, 357 ( I- III), 2258, 2292, 2275 B, 1118;
  • Franz Bopp- Scurtă gramatică a limbii sanscrite;
  • Franz Bopp, Glossarium linguae sanscritae;

 

Editează publicaţia Caietele Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, tipărindu-se până în prezent: Caietul Eminescu, Caietul Fănuş Neagu, Caietul Cioran (5 volume), Caietul Mihai Şora, Caietul Mircea Micu, ca şi revistele: Cosmopolis, Adsum.

 

Recunoaşteri internaţionale:

Distincţia de aur, acordată de Lumina, revistă de literatură, artă şi cultură transfrontalieră, (Serbia), 2007.

Top