Cine este Eminescu pentru Germania?

Nietzsche scria undeva că istoria unui popor este ocolirea milenară a soarelui pentru a obține câteva genii. Nu este exagerat dacă voi spune că există câteva genii rare care au o enigmatică pecete planetară. Într-un poem, Icoană și privaz, Eminescu schița o listă a geniilor poetice planetare, anume: Kalidassa, Firdousi, Homer, Dante, Shakespeare. Îndrăznea să se compare cu ei, deși părea a spune că nu are puterea geniului lor.

În listă urmează Goethe. Și îndrăznesc a-l așeza pe Eminescu însuși.

Pe Kalidasa îl citise și urmase cursurile lui Weber la Universitatea din Berlin, chiar privitoare la poetul Indiei. Proiectase o piesă de teatru despre Kalidasa.

Pe Firdousi îl citise în germană și are lungi extrase executate în perioada studenției berlineze (în manuscrisul 2286).

 

Dar cine este Eminescu pentru Germania ?

Din Homer, a tradus din greacă veche fragmente. Pe Dante îl știa pe de rost. Pe Shakespeare îl citise și recitise în ediția Gervinus. Faust-ul lui Goethe îl știa pe de rost și cita versuri întregi din memorie.

Eminescu s-a născut în 1850 și a murit în 1889 (se pare ucis, în Institutul de alienați Caritatea din București). După mamă se trăgea din ramura domnească a Mușatinilor, întemeietorii Moldovei. Se pare că există acte încă de pe la 1532. A urmat liceul german din Cernăuți, susținut de tatăl său, Gheorghe Eminescu, un mic boier din Bucovina românească (vorbitor a cinci limbi străine între care și germana, pe care o știa și Raluca Eminescu, mama poetului).

Eminescu a fost auditoriu de filosofie la Universitatea din Viena, unde a urmat cursuri de filosofie, drept, economie și medicină. Între profesorii săi se află celebrii Zimmermann, Hyrtl, Ihering. După aproape trei ani de studenție la Viena (1869-1872), s-a înscris la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, în 18 decembrie 1872, urmând cursurile de filosofie. În mai multe dintre caietele sale studențești se păstrează orarele sale universitare.

Eminescu, student la Universitatea Friederich Wilhelm din Berlin (1872-1874)

Manuscrisul 2280 este un caiet din epoca studenției la Universitatea din Berlin. El este celebru pentru programul cursurilor urmate de Mihai Eminescu, cât și pentru orarul său de student berlinez. Sub Ordinis juridici, îi găsim pe profesorii Beseler (De jure publico vicitatum unitarum Americae septentionalis), Bruns (De romanorum ordine privatorum judiciorum), Gneist (Jus publicum Anglicae hodiernum), Behrend (Fontes juris germanici). Sub Ordinis medici îl găsim pe du Bois Reymond (De mensura temporis in nervorum et musculorum actionibus). Sub Ordinis philosophici, îi găsim pe următorii savanți și cursurile lor: Dove (Optices phaenomena), Ebel (De iusta ratione linguae sanscritae), Weber (Kalidasae Malakagnimitra), Zeller (De natura religiones), Bastian (De mythologia comparativa), Bellermann (Historiam musices aevi medii), Erman (Observatiorum geographicarum et physicorum), Kiepert (Geographiam et etnographiam Europae antiquam), Petermann (Grammatica linguae chaldaicae), Poggendorff (Geographia phisica), Steinthal (De origine linguae). Aceste note despre cursurile profesorilor germani le găsim la fila 34v. La fila 35r găsim chiar orarul său studențesc.

În orarele sale studențești apar numele profesorilor: Dove, Poggendorff, Petermann, du Bois Reymond, Kiepert, Weber, Bastian, Ebel, Zeller, Bellermann, Beseler, Bruns, Lepsius, Dühring, Munk, Althaus care semnează în Anmeldungs-Buch.

 

Membri ai Academiei din Berlin, profesori ai lui Eminescu

Dintre profesorii săi de la Universitatea Friederich Wilhelm din Berlin, membri ai Academiei Germane erau următorii străluciți savanți: Dove (2280, 34r), Poggendorff (2280, 34r), Petermann (2280, 34r), Lepsius (2291, 57v, 2276, 30r-31r, 2286, f 49-59, 2285, f 174v, 2290, f. 85v), du Bois Reymond (2280, 34r), Kiepert (2280, 34r), Albrecht Weber (2280, 34r), Droysen (2276B, 2290, f. 85v), Bastian (2291, 1v), Helmholtz (2291, 57v, 2270, f 115), Zeller (2291, 57v).

Eminescu a tradus, a citit și din alți savanți germani, membri ai Academiei din Berlin, între care îi amintim pe L. Diefenbach, G.G. Gervinus, Max Müller (2276B, 2254, F. 27), Georg Waitz (2257, 431), Max Wundt, Gustav von Schmoller (2292). De asemenea, savanți europeni, membri ai Academiei Germane: Hyrtl (fostul profesor vienez al lui Eminescu), Miklosich (din care a și tradus), Henri Sainte-Claire Deville, Trendelenburg (despre a cărui logică a scris).

 

Paginile germane în manuscrisele lui Eminescu

Din cele 50 de caiete ale lui Eminescu, 35 de manuscrise au însemnări în limba germană. Iată sinopsisul manuscriselor cu pagini germane: 2257, 5186, 2281, 2276B, 2276A, 4850, 2264, 2261, 2275B, 2267, 2278, 2286, 2287, 2288, 2262, 2307, 2308, 2258, 2263, 2279, 2280, 2260, 2254, 2255, 2306, 4642, 1183, 2269, 2270, 2257, 2285, 2289, 2290, 2292, 2291. Sute de pagini.

 

Traducerile lui Eminescu din germană

Între marile traduceri din limba germană, rememorăm:

– Immanuel Kant – Kritik der reinen Vernunft

– Franz Bopp – Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache in kürzerer Fassung (Berlin, 1845)

– Franz Bopp – Glossarium Comparativum Linguae Sanscritae… (Berlin, 1867)

– August Leskien – Handbuch der Altbulgarischen Sprache

– Adolf Fick – Die Naturkräfte in ihrer Wechselbeziehung

– Julius Robert Mayer – Bemerkungen über die Krafte der unbelebten Natur

– Wilhelm Max Wundt – Grundzuge der Physiologischen Psychologie

                                               (Satz der Erhaltung der Arbeit)

– M. Lazarus, H. Steinthal – Einleitende Gedanken über Völkerpsychologie [als Einlandung zu einer Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft]     

– H. Steinthal – Assimilation und Attraction psychologisch Beleuchtet                    

– H. Steinthal – Assimilation und Attraction psychologisch Beleuchtet [„der Worwurf des Ateismus…“]

– H. Steinthal – Carl Philipp Moritz, Über die unpersönlichen Zeitwörter  

– August Friederich Pott – Über mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks nach Laut und Begriff

– E. Lommel – Lexicon der  Physik und Meteorologie in volkstunlieher Darstellung

Top